Divorț când soțul nu poate fi găsit: citare prin publicitate sau declararea morții

Când celălalt soț nu mai răspunde și nu îi cunoști adresa actuală, căsătoria nu rămâne automat fără ieșire. Instanța poate judeca divorțul numai după ce verifică dacă procedura de citare a fost îndeplinită legal. De aceea, primul pas nu este declararea morții, ci stabilirea situației reale: există o adresă cunoscută, inclusiv în străinătate, sau locul unde se află soțul nu poate fi aflat în pofida unor demersuri serioase?

În această analiză explic ce verific înainte de introducerea cererii, când poate fi folosită citarea prin publicitate și de ce declararea judecătorească a morții este o procedură distinctă, rezervată situațiilor în care există indicii că persoana a încetat din viață.

Poți divorța dacă soțul nu poate fi găsit?

Da. Lipsa celuilalt soț nu împiedică în mod absolut divorțul, însă nu înlătură dreptul lui la apărare. Instanța trebuie să folosească modalitatea de citare corespunzătoare situației concrete.

Dacă adresa din străinătate este cunoscută, comunicarea actelor se face prin mecanismul internațional aplicabil — de exemplu, în interiorul Uniunii Europene, potrivit regulilor europene privind comunicarea actelor judiciare. Citarea prin publicitate nu poate fi aleasă doar fiindcă transmiterea actelor la adresa reală este mai lentă.

Dacă domiciliul sau locul unde se află pârâtul nu poate fi identificat, deși reclamantul arată motivat demersurile făcute, instanța poate încuviința citarea prin publicitate, în condițiile art. 167 Cod procedură civilă.

Ce presupune citarea prin publicitate

Potrivit art. 167 Cod procedură civilă, citația se afișează la ușa instanței, pe portalul instanței și la ultimul domiciliu cunoscut al persoanei citate. În funcție de împrejurări, instanța poate dispune și publicarea citației în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar central de largă răspândire. Legea nu impune, în toate dosarele, publicarea simultană în Monitorul Oficial și într-un ziar local și nici o publicare timp de 30 de zile consecutive.

Odată cu încuviințarea citării prin publicitate, instanța numește un curator special dintre avocații baroului, potrivit art. 58 Cod procedură civilă. Curatorul reprezintă interesele pârâtului în proces. Procedura se consideră îndeplinită în a cincisprezecea zi de la publicarea citației.

Citarea prin publicitate cerută cu rea-credință este riscantă: dacă reclamantul cunoștea adresa reală, actele ulterioare pot fi anulate, iar partea poate fi sancționată. Înainte să formulez o asemenea cerere, verific documentele din care rezultă ultima adresă cunoscută, încercările de contact și informațiile disponibile despre plecarea persoanei.

Ce demersuri pot demonstra că adresa a fost căutată serios

Nu există o listă universală de acte obligatorii. În funcție de caz, pot fi utile dovezi privind corespondența returnată, răspunsuri ale rudelor sau angajatorului, verificări permise de lege, mesaje, înscrisuri privind plecarea în străinătate ori informații obținute prin intermediul instanței. O sesizare privind dispariția la Poliție este justificată când există într-adevăr temerea că persoana este dispărută sau în pericol, dar nu reprezintă o condiție automată pentru orice cerere de divorț cu adresă necunoscută.

Nici verificarea RNPM și nici sesizarea Interpol nu sunt condiții generale ale citării prin publicitate. Demersurile trebuie să fie reale, proporționale și legate de împrejurările dosarului.

Ce motiv de divorț poate fi invocat

Temeiurile divorțului sunt prevăzute de art. 373 Cod civil, nu de Codul de procedură civilă. Divorțul prin acord nu poate fi construit unilateral în lipsa consimțământului celuilalt soț. În schimb, pot fi analizate, după caz, motivele temeinice care au vătămat grav raporturile dintre soți, separarea în fapt care a durat cel puțin doi ani sau motivul de sănătate prevăzut de lege.

Faptul că soțul nu poate fi găsit nu dovedește, singur, culpa lui și nici nu garantează admiterea cererii. Aleg temeiul numai după ce clarific momentul separării, cauza rupturii, probele disponibile și efectele solicitate.

Unde se introduce cererea

Competența teritorială în materia divorțului este stabilită de art. 915 Cod procedură civilă, în principal prin raportare la ultima locuință comună și la locuința pârâtului sau a reclamantului, în ordinea prevăzută de text. Dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în România, regula are particularități: soții pot conveni alegerea unei instanțe române, iar în lipsa acordului competența revine Judecătoriei Sectorului 5 București.

Valoarea bunurilor familiei nu stabilește instanța competentă pentru divorț. Înainte de depunere verific ultimul domiciliu comun, reședințele efective și eventualele elemente internaționale.

Ce se întâmplă cu copiii

În dosarul de divorț, instanța soluționează, după caz, autoritatea părintească, locuința copilului, legăturile personale și contribuția fiecărui părinte la întreținere. Absența fizică ori necunoașterea adresei nu transformă automat autoritatea părintească comună în autoritate exclusivă.

Art. 507 Cod civil permite exercitarea autorității de către un singur părinte atunci când celălalt este decedat, declarat mort, pus sub o măsură de ocrotire în condițiile legii, decăzut din drepturi sau se află, din orice motiv, în neputința de a-și exprima voința. Aplicarea textului trebuie demonstrată; o simplă lipsă de răspuns nu este suficientă în orice situație.

Obligația de întreținere poate fi stabilită și atunci când părintele lipsește. Posibilitatea efectivă de executare depinde însă de identificarea veniturilor și bunurilor sale. Pentru un plan corect, separ problema autorității părintești de cea a pensiei de întreținere și de eventualele măsuri urgente.

Bunurile comune și datoriile

Partajul nu se produce automat odată cu divorțul. El poate fi cerut separat sau, când este oportun procedural, împreună cu alte pretenții, dar necesită stabilirea bunurilor, a datoriilor comune și a contribuției fiecărui soț. Egalitatea contribuțiilor este o prezumție care poate fi răsturnată prin probe, nu o împărțire mecanică în orice dosar.

Soțul prezent nu devine automat proprietarul sau administratorul exclusiv al tuturor bunurilor și nici nu este scutit, prin simpla dispariție a celuilalt, de orice obligație privind datoriile comune. Dacă trebuie făcut un act urgent asupra unui bun, verific separat regulile regimului matrimonial și eventualele măsuri de reprezentare ori administrare.

Când se poate cere declararea judecătorească a morții

Declararea morții nu este o scurtătură pentru un divorț dificil. În procedura generală, art. 49 Cod civil cere ca persoana să fie dispărută și să existe indicii că a încetat din viață, iar de la ultima informație sau ultimul indiciu de viață să fi trecut cel puțin doi ani.

Art. 50 Cod civil reglementează situațiile speciale: dispariția în împrejurări deosebite, precum inundații, cutremur, catastrofă, război sau un fapt asemănător, permite cererea după cel puțin șase luni. Dacă moartea este sigură, deși cadavrul nu poate fi găsit ori identificat, legea permite declararea morții fără împlinirea unui termen de la dispariție.

Până când hotărârea declarativă de moarte rămâne definitivă, persoana dispărută este socotită în viață, potrivit art. 53 Cod civil. Dacă moartea este declarată, căsătoria încetează prin efectul legii; nu mai este necesar un divorț pentru desfacerea ei.

Dacă persoana declarată moartă reapare

Reapariția nu înseamnă, în toate situațiile, că prima căsătorie „revine” pur și simplu. Hotărârea declarativă de moarte poate fi anulată. Dacă soțul celui declarat mort s-a recăsătorit și a fost de bună-credință, art. 293 alin. (2) Cod civil menține noua căsătorie, iar prima este considerată desfăcută la data încheierii celei de-a doua. Efectele patrimoniale trebuie analizate distinct.

Actele pe care le verific înainte de proces

• certificatul de căsătorie și, dacă există copii, certificatele lor de naștere;
• datele ultimei locuințe comune și ale ultimei adrese cunoscute;
• dovezile încercărilor rezonabile de localizare și comunicare;
• înscrisurile și martorii privind separarea și motivele divorțului;
• actele privind situația copilului, veniturile și cheltuielile sale;
• datele despre bunuri și datorii, dacă trebuie formulate și pretenții patrimoniale.

Termenul și costul nu pot fi promise înainte de a vedea modalitatea de citare, existența copiilor, probele și eventualul element internațional. În consultație pot stabili dacă dosarul este, juridic, un divorț cu adresă necunoscută, un caz de comunicare în străinătate sau o situație care justifică o procedură privind persoana dispărută.