Cabinet Individual de Avocat Tuca Maria · Timișoara

Codul rutier actualizat 2026 — Text integral

Name: Codul rutier actualizat 2026 — OUG 195/2002 integral
Creator: Avocat Tuca Maria
Published: 2026-08-04T23:04:29+03:00

O.U.G. nr. 195/2002, republicată — reguli de circulație, obligații, contravenții, infracțiuni și măsuri privind permisul. Caută rapid după articol sau noțiune.

Programează o consultanță

Codul rutier explicat — reguli, sancțiuni și contestarea procesului-verbal

Introducere Cadrul legal Ce reglementează Întrebări frecvente

Expresia „Codul rutier” este denumirea uzuală a ansamblului de norme privind circulația pe drumurile publice. Actul central este O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, completată în principal de regulamentul de aplicare aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 și de alte acte speciale.

Ce poți verifica în textul actualizat?

regulile de circulație, semnalizarea și prioritățile;
obligațiile conducătorilor, pietonilor și celorlalți participanți;
condițiile privind permisul, înmatricularea și starea vehiculului;
contravențiile, punctele de penalizare și sancțiunile complementare;
infracțiunile rutiere și obligațiile în caz de accident.

Pentru consecințele civile ale unui eveniment rutier, consultă pagina despre accidente rutiere și regulile generale privind răspunderea civilă delictuală.

O.U.G. nr. 195/2002 stabilește regulile de bază, categoriile de fapte și principalele măsuri. Regulamentul de aplicare detaliază semnalele, manevrele, conduita participanților și procedurile practice. Regimul contravențional general, normele penale, legislația asigurării RCA și actele privind omologarea ori inspecția tehnică pot deveni de asemenea aplicabile.

Valoarea amenzilor și unele proceduri administrative pot depinde de norme modificate frecvent. De aceea, pentru o faptă concretă trebuie verificată forma legii în vigoare la data săvârșirii, procesul-verbal, dovada de comunicare și actele emise de poliția rutieră. Textul oficial este disponibil pe Portalul Legislativ.

Reglementarea urmărește siguranța circulației și stabilește atât conduita preventivă, cât și consecințele încălcării normelor.

viteza, depășirea, prioritatea, oprirea și staționarea;
circulația în intersecții, pe autostrăzi și în zone cu regim special;
folosirea centurii, transportul copiilor și utilizarea telefonului;
alcoolul, substanțele psihoactive și verificările dispuse de poliție;
reținerea permisului, suspendarea dreptului de a conduce și anularea permisului;
punctele-amendă, punctele de penalizare și avertismentul;
constatarea accidentelor, obligațiile ulterioare și asigurarea RCA;
plângerea contravențională și controlul instanței asupra procesului-verbal.

Nu confunda punctul-amendă, folosit pentru calculul amenzii, cu punctul de penalizare, care se acumulează în evidența conducătorului și poate conduce la suspendare în condițiile legii.

Este „Codul rutier” un cod adoptat ca atare?

Nu. Este denumirea uzuală folosită pentru O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și actele care o completează, în special regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006.

Care este diferența dintre punctul-amendă și punctul de penalizare?

Punctul-amendă este unitatea folosită la calcularea cuantumului amenzii contravenționale. Punctele de penalizare sunt înscrise în evidența conducătorului pentru anumite abateri și, prin acumulare, pot atrage suspendarea dreptului de a conduce.

În cât timp poate fi contestat procesul-verbal?

Plângerea contravențională se formulează, ca regulă, în termen de 15 zile de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal. Competența instanței și efectele plângerii trebuie verificate în forma actuală a O.U.G. nr. 195/2002 și a legislației contravenționale.

Ce trebuie verificat într-un proces-verbal rutier?

Verifică identitatea, descrierea concretă a faptei, data și locul, temeiul juridic, sancțiunile principale și complementare, mențiunile privind obiecțiunile și modalitatea de comunicare. Nu orice eroare atrage automat nulitatea; efectul depinde de cerința încălcată și de vătămarea produsă.

Plângerea contravențională suspendă sancțiunea?

O.U.G. nr. 195/2002 conține reguli speciale privind suspendarea executării amenzii și a sancțiunilor complementare după înregistrarea plângerii. Pentru exercitarea efectivă a drepturilor pot fi necesare dovada înregistrării și formalitățile prevăzute de textul în vigoare.

Când poate fi reținut permisul?

Permisul poate fi reținut în cazurile expres prevăzute de lege, inclusiv pentru anumite contravenții care atrag suspendarea sau în legătură cu fapte cercetate penal. Dovada înlocuitoare poate fi eliberată cu ori fără drept de circulație, în funcție de temeiul măsurii.

Cât durează suspendarea dreptului de a conduce?

Durata diferă în funcție de abatere, antecedente, cumulul punctelor și eventualele majorări sau reduceri prevăzute de lege. Trebuie verificat articolul indicat în procesul-verbal și istoricul sancțiunilor, nu doar denumirea generică a faptei.

Ce obligații există după un accident cu victime?

Conducătorul trebuie să oprească, să nu modifice locul accidentului decât în condițiile legii, să anunțe imediat poliția și serviciile de urgență și să respecte dispozițiile autorităților. Părăsirea locului accidentului poate constitui infracțiune, sub rezerva situațiilor expres reglementate de Codul penal.

Ce fac după un accident doar cu pagube materiale?

Se aplică obligațiile de prezentare la poliție în termenul legal, cu excepția situațiilor în care legea permite constatarea amiabilă sau prevede altă excepție. Este importantă documentarea poziției vehiculelor, a avariilor, a datelor participanților și a asigurării RCA.

Pot plăti o parte din amendă într-un termen redus?

Regimul achitării unei fracțiuni din minimul amenzii și termenul aplicabil rezultă din procesul-verbal și legislația contravențională în vigoare. Plata amenzii nu împiedică, prin ea însăși, formularea plângerii în termenul legal.

Cuprins

Capitolul I Dispoziții generale
- Art. 1
- Art. 2
- Art. 3
- Art. 4
- Art. 5
- Art. 6
Capitolul II Vehiculele
- Secţiunea 1 Condițiile privind circulația vehiculelor și controlul acestora
  - Art. 7
  - Art. 8
  - Art. 9
  - Art. 10
- Secţiunea a 2-a Înmatricularea, înregistrarea și radierea vehiculelor
  - Art. 11
  - Art. 12
  - Art. 13
  - Art. 14
  - Art. 15
  - Art. 16
  - Art. 17
  - Art. 18
  - Art. 19
Capitolul III Conducătorii de vehicule
- Secţiunea 1 Dispoziții generale
  - Art. 20
  - Art. 21
  - Art. 22
- Secţiunea a 2-a Permisul de conducere
  - Art. 23
  - Art. 24
  - Art. 25
  - Art. 26
  - Art. 27
  - Art. 28
Capitolul IV Semnalizarea rutieră
- Art. 29
- Art. 30
- Art. 31
- Art. 32
- Art. 33
- Art. 34
Capitolul V Reguli de circulație
- Secţiunea 1 Obligațiile participanților la trafic
  - Art. 35
  - Art. 36
  - Art. 37
  - Art. 38
  - Art. 39
  - Art. 40
- Secţiunea a 2-a Reguli pentru circulația vehiculelor
  - Art. 41
  - Art. 42
  - Art. 43
  - Art. 44
  - Art. 45
  - Art. 46
  - Art. 47
  - Art. 48
  - Art. 49
  - Art. 50
  - Art. 51
  - Art. 52
  - Art. 53
  - Art. 54
  - Art. 55
  - Art. 56
  - Art. 57
  - Art. 58
  - Art. 59
  - Art. 60
  - Art. 61
  - Art. 62
  - Art. 63
  - Art. 64
  - Art. 65
  - Art. 66
  - Art. 67
  - Art. 68
  - Art. 69
- Secţiunea a 3-a Reguli pentru alți participanți la trafic
  - Art. 70
  - Art. 71
  - Art. 72
  - Art. 73
- Secţiunea a 4-a Circulația pe autostrăzi
  - Art. 74
- Secţiunea a 5-a Obligații în caz de accident
  - Art. 75
  - Art. 76
  - Art. 77
  - Art. 78
  - Art. 79
  - Art. 80
  - Art. 81
- Secţiunea a 6-a Circulația autovehiculelor în traficul internațional
  - Art. 82
  - Art. 83
Capitolul VI Infracțiuni și pedepse
- Art. 84
- Art. 85
- Art. 86
- Art. 87
- Art. 88
- Art. 89
- Art. 90
- Art. 91
- Art. 92
- Art. 93
- Art. 94
Capitolul VII Răspunderea contravențională
- Art. 95
- Art. 96
- Art. 97
- Art. 98
- Art. 99
- Art. 100
- Art. 101
- Art. 102
- Art. 103
- Art. 104
- Art. 105
- Art. 106
- Art. 107
- Art. 108
- Art. 109
- Art. 110
- Art. 111
- Art. 112
- Art. 113
- Art. 114
- Art. 115
- Art. 116
- Art. 117
Capitolul VIII Căi de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției
Capitolul IX Atribuții ale unor ministere și ale altor autorități ale administrației publice
Capitolul X Dispoziții finale

Cuprinsul SEO listează primele 120 articole; navigarea completă este disponibilă în modulul interactiv și prin API-ul public.

Textul integral al Codul rutier

Sunt afișate primele 24 articole din 137. Interfața publică permite consultarea și căutarea întregului cod prin modulul interactiv.

Articolul 1

(1) Circulația pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor și a celorlalte categorii de participanți la trafic, drepturile, obligațiile și răspunderile care revin persoanelor fizice și juridice, precum și atribuțiile unor autorități ale administrației publice, instituții și organizații sunt supuse dispozițiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

(2) Dispozițiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență au ca scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului.

(3) Autoritatea competentă în domeniul circulației pe drumurile publice privind inițierea și avizarea unor reglementări, precum și aplicarea și exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administrației și Internelor, prin Inspectoratul General al Poliției Române.

(4) Reglementările privind circulația pe drumurile publice se emit, după caz, de către autoritățile publice centrale sau locale cu atribuții în acest domeniu, numai cu avizul Inspectoratului General al Poliției Române și cu respectarea acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.

(5) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică tuturor participanților la trafic, precum și autorităților care au atribuții în domeniul circulației și siguranței pe drumurile publice și în domeniul protecției mediului.

Articolul 2

Îndrumarea, supravegherea și controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice se fac de către poliția rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora.

Articolul 3

Circulația pe drumurile publice din zona de frontieră și din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restricții se face cu respectarea reglementărilor instituite pentru acele zone.

Articolul 4

Controlul circulației vehiculelor aparținând instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională se efectuează de către poliția rutieră, precum și de personalul desemnat de către aceste instituții.

Articolul 5

(1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor, conform competențelor ce îi revin, cu avizul poliției rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, și să le mențină în stare corespunzătoare.

(2) Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește sau pune în pericol siguranța circulației, și să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia.

(3) Autoritățile publice locale sunt obligate să amenajeze stațiile mijloacelor de transport public de persoane, prevăzute cu alveole sau refugii, cu avizul poliției rutiere.

(4) Se interzic amplasarea construcțiilor de orice fel și practicarea actelor de comerț pe trotuar sau pe acostament, în parcările amenajate sau pe partea carosabilă, în condițiile în care aceste construcții ar afecta siguranța circulației pietonilor și vehiculelor.

(5) În perimetrul stațiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi amenajate doar spații: a) de așteptare pentru călători; ... b) pentru comercializarea legitimațiilor de călătorie. ...

(6) În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravențional, civil sau penal, în condițiile legii.

(7) Orice măsură de restricție a circulației pe drumurile publice se dispune de către administratorul drumului numai cu avizul poliției rutiere.

(8) Prin excepție de la alin. (7) , în cazuri temeinic justificate, poliția rutieră poate dispune, fără acordul administratorului drumului public, măsuri temporare de restricție a circulației pe drumurile publice.

(9) În scopul asigurării desfășurării în condiții de siguranță a circulației pe drumurile publice, poliția rutieră poate solicita administratorului drumului public executarea sau, după caz, desființarea de amenajări rutiere.

Articolul 6

În sensul prezentei ordonanțe de urgență, expresiile și termenii de mai jos au următorul înțeles: 1. acordare a priorității - obligația oricărui participant la trafic de a nu își continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalți participanți la trafic care au prioritate de trecere să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare ori să oprească; ... 2. acostament - fâșia laterală cuprinsă între limita părții carosabile și marginea platformei drumului; ... 3. amenajări rutiere - totalitatea construcțiilor, dispozitivelor și oricăror mijloace tehnice, altele decât cele destinate semnalizării, amplasate pe drumul public în scopul asigurării securității rutiere; ... 4. ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau două vehicule, care circulă pe drum ca o unitate; ... 5. autostradă - drumul național de mare capacitate și viteză, semnalizat special, rezervat exclusiv circulației autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu servește proprietății riverane, prevăzut cu două căi unidirecționale, separate printr-o zonă mediană sau, în mod excepțional, prin alte modalități, cu excepția unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puțin două benzi de circulație pe sens și bandă de urgență, intersecții denivelate și accese limitate, intrarea și ieșirea fiind permise numai prin locuri special amenajate; ... 6. autovehicul - vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe drum. Troleibuzele și tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplasează pe șine, denumite tramvaie, tractoarele folosite în exploatările agricole și forestiere, precum și vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule; ... 7. bandă de circulație - subdiviziunea longitudinală a părții carosabile, materializată prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lățime corespunzătoare pentru circulația într-un sens a unui șir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roți; ... 8. bandă de urgență - subdiviziunea longitudinală suplimentară, situată la extremitatea din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de circulație, destinată exclusiv staționării autovehiculelor în cazuri justificate, precum și circulației autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenții sau în misiuni cu caracter de urgență; ... 9. bandă reversibilă - banda de circulație, marcată și semnalizată, situată lângă axa drumului, destinată circulației autovehiculelor într-un sens sau în altul, în funcție de intensitatea traficului; ... 10. bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roți, propulsat exclusiv prin forța musculară, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor; ... 11. coloană oficială - unul sau mai multe vehicule care circulă pe drumul public și sunt însoțite de unul sau mai multe autovehicule ale poliției rutiere, care au în funcțiune semnale speciale de avertizare sonore și luminoase de culoare roșie; ... 12. conducător - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tracțiune, animale izolate sau în turmă, de povară ori de călărie; ... 13. conducător de autovehicul sau tramvai, atestat profesional - persoana fizică posesoare a unui permis de conducere și a unui certificat de atestare profesională, care conduce un autovehicul de o anumită categorie, cu sau fără remorcă, pentru transportul de mărfuri, persoane sau alte servicii; ... 14. drum public - orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice; drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile; ... 15. instituții medicale autorizate - unitățile sanitare specializate, cu personal calificat și dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală a candidaților la obținerea permisului de conducere și a conducătorilor de autovehicule sau tramvai; ... 16. intersecție - orice încrucișare, joncțiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spațiile formate de acestea; ... 17. localitate - cătunul, satul, comuna, orașul și municipiul ale căror intrări și ieșiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale; ... 18. masă totală maximă autorizată - masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea competentă; ... 19. mijloc tehnic certificat - dispozitivul care dovedește consumul de produse ori substanțe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezența în aerul expirat a alcoolului; ... 20. mijloc tehnic omologat și verificat metrologic - dispozitivul care stabilește concentrația de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării vitezei sau prin care se probează încălcări ale unor reguli de circulație; ... 21. moped - vehiculul cu două, trei sau patru roți, a cărui viteză maximă prin construcție nu depășește 45 km/h și care este echipat cu un motor cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu depășește 50 cmc sau cu un alt motor cu ardere internă ori, după caz, electric, a cărui putere nominală este de cel mult 4 kW; ... 22. motocicletă - autovehiculul cu două roți, cu sau fără ataș, echipat cu un motor care are o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc și/sau a cărui viteză maximă, prin construcție, depășește 45 km/h; ... 23. parte carosabilă - porțiunea din platforma drumului destinată circulației vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe părți carosabile complet separate una de cealaltă printr-o zonă despărțitoare sau prin diferență de nivel; ... 24. participant la trafic - persoana fizică ce utilizează, la un moment dat, drumul public; ... 25. pistă pentru biciclete - subdiviziunea părții carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată și marcată corespunzător, destinată numai circulației bicicletelor și mopedelor; ... 26. prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalți participanți la trafic cu care se intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind circulația pe drumurile publice; ... 27. remorcă - vehiculul fără motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor; ... 28. remorcă ușoară - remorca a cărei masă totală maximă autorizată nu depășește 750 kg; ... 29. semiremorcă - remorca a cărei masă totală maximă autorizată este preluată în parte de către un autovehicul sau de către un tractor; ... 30. tractor - vehiculul cu motor, pe roți sau pe șenile, conceput special pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatările agricole ori forestiere sau pentru alte lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public; ... 31. tractor rutier - tractorul pe roți, cu cel puțin două axe, utilizat pentru executarea de lucrări, precum și pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri și care se deplasează, de regulă, pe drumul public; ... 32. trecere la nivel - încrucișarea la nivel dintre un drum public și o cale ferată sau linie de tramvai, care dispune de o platformă independentă; ... 33. trotuar - spațiul longitudinal situat în partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilă prin diferență sau fără diferență de nivel, destinat circulației pietonilor; ... 34. deținător - persoana fizică sau juridică care folosește un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere; ... 35. vehicul - sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane și/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări; ... 36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depășite - vehiculul care, datorită dimensiunilor sale ori mărfurilor transportate, depășește masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevăzute în reglementările legale; ... 37. vehicul în circulație internațională sau în trafic internațional - vehiculul care, prin deplasarea sa, depășește cel puțin o frontieră de stat; ... 38. zona drumului public cuprinde suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului, zona de protecție și zona de siguranță. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc în conformitate cu prevederile legale; ... 39. zonă pietonală - perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate circulației pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulație, având intrările și ieșirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale; ... 40. zonă rezidențială - perimetrul dintr-o localitate unde se aplică reguli speciale de circulație, având intrările și ieșirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale. ...

Articolul 7

Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și utilizarea conform destinației.

Articolul 8

Pentru a fi conduse pe drumurile publice, autovehiculele și tramvaiele trebuie să fie dotate cu truse medicale de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante și stingătoare de incendiu, omologate.

Articolul 9

(1) Pentru a fi înmatriculate, înregistrate sau admise în circulație, autovehiculele, mopedele, remorcile și tramvaiele trebuie să fie omologate în condițiile legii.

(2) Categoriile de vehicule care pot fi admise în circulație fără a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, cu avizul Ministerului Administrației și Internelor - Inspectoratul General al Poliției Române, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Documentul care atestă omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberată în condițiile legii.

(4) Pentru a fi menținute în circulație, vehiculele înmatriculate se supun inspecției tehnice periodice.

(5) Inspecția tehnică periodică se efectuează în stații autorizate, conform legislației în vigoare.

(6) Pentru autovehiculele aparținând instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, inspecția tehnică periodică se poate efectua și în stații proprii, autorizate potrivit legii.

Articolul 10

(1) Este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat, precum și a celor neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terților prin accidente de circulație.

(2) Constatarea defecțiunilor tehnice ale vehiculelor se face de către poliția rutieră, iar verificarea stării tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de către poliția rutieră, împreună cu instituțiile abilitate de lege.

Articolul 11

(1) Proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligați să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le pune în circulație, conform prevederilor legale.

(2) La înmatriculare, proprietarii vehiculelor sau deținătorii mandatați ai acestora, cu excepția vehiculelor noi, trebuie să facă dovada certificării autenticității sau a identificării acestora de către autoritatea competentă, în condițiile legii, după caz, precum și atestarea faptului că vehiculul nu este reclamat ca fiind furat din țară sau din străinătate.

(3) Proprietarul sau deținătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorității competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv.

Articolul 12

(1) Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu excepția celor trase sau împinse cu mâna și a bicicletelor, trebuie să fie înmatriculate ori înregistrate, după caz, și să poarte plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, cu forme, dimensiuni și conținut prevăzute de standardele în vigoare.

(2) Vehiculele care nu sunt supuse înmatriculării sau înregistrării pot circula pe drumurile publice numai în condițiile prevăzute prin regulament.

Articolul 13

(1) Autovehiculele și remorcile se înmatriculează permanent sau temporar la autoritatea competentă în a cărei rază teritorială proprietarii își au domiciliul, reședința ori sediul, în condițiile stabilite prin reglementările în vigoare.

(2) Autovehiculele din dotarea Ministerului Apărării, a Ministerului Administrației și Internelor, precum și cele ale Serviciului Român de Informații se înregistrează la aceste instituții și pot, după caz, să fie înmatriculate în condițiile prevăzute la alin. (1) .

(3) Până la înmatriculare, vehiculele prevăzute la alin. (1) pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizații speciale eliberate de autoritatea competentă.

(4) La cerere, persoanelor juridice care fabrică, asamblează, carosează ori testează autovehicule sau remorci li se pot elibera pentru acestea autorizații și numere pentru probă, în condițiile stabilite prin regulament.

(5) Evidența vehiculelor înmatriculate se ține la autoritatea competentă pe raza căreia proprietarul își are domiciliul, reședința sau sediul.

Articolul 14

(1) Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, mașinile și utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de construcții, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun înmatriculării, precum și vehiculele cu tracțiune animală se înregistrează de către consiliile locale, care țin și evidența acestora.

(2) Categoriile de vehicule care nu sunt supuse înmatriculării sau înregistrării, precum și cele care nu se supun inspecției tehnice periodice se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 15

(1) Autoritatea care efectuează înmatricularea unui autovehicul sau a unei remorci eliberează proprietarului sau mandatarului acestuia un certificat de înmatriculare conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum și plăcuțe cu numărul de înmatriculare. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie menționarea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și a datelor de identificare a deținătorului mandatat.

(2) Autovehiculele se încadrează în una dintre următoarele categorii: A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori în una dintre subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1 sau D1E, iar tramvaiele, în categoria Tv, în condițiile stabilite în regulament.

(3) Pentru vehiculele prevăzute la art. 13 alin. (2) și art. 14 alin. (1) , autoritatea care le înregistrează eliberează proprietarilor acestora certificate și plăcuțe cu numere de înregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte vehiculele respective.

(4) Forma, dimensiunile și conținutul certificatului de înmatriculare și ale certificatului de înregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Este interzisă punerea în circulație a unui vehicul, înmatriculat sau înregistrat, care nu are montate plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare atribuite de autoritatea competentă ori dacă acestea nu sunt conforme cu standardele în vigoare, precum și în cazul în care certificatul de înmatriculare sau de înregistrare este reținut, iar dovada înlocuitoare a acestuia este eliberată fără drept de circulație sau termenul de valabilitate a expirat.

Articolul 16

Înmatricularea, înregistrarea sau atribuirea numărului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anulează de către autoritatea care a efectuat-o, dacă se constată că au fost încălcate normele legale referitoare la aceste operațiuni.

Articolul 17

(1) Radierea din evidență a vehiculelor se face de către autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea, la cererea proprietarului sau a mandatarului acestuia, în următoarele cazuri: a) proprietarul sau mandatarul acestuia dorește retragerea din circulație a vehiculului și face dovada depozitării acestuia într-un spațiu adecvat, deținut în condițiile legii; ... b) proprietarul sau mandatarul acestuia face dovada dezmembrării vehiculului; ... c) la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane, în condițiile legii; ... d) la schimbarea domiciliului, a reședinței sau a sediului proprietarului, pe raza de competență a altei autorități decât cea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea; ... e) la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv. ...

(2) Radierea din evidență a vehiculelor indisponibilizate prin instituirea unui sechestru asigurător se poate face în baza hotărârii instanței de judecată, conform legii, de către autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea.

(3) Este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidență.

(4) Vehiculele declarate, prin decizie a autorității publice locale, fără proprietar sau abandonate se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea deciziei respective.

Articolul 18

În cazul pierderii, furtului, schimbării numelui sau deteriorării certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat să solicite autorității competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare sau de înregistrare, în condițiile stabilite de autoritatea competentă.

Articolul 19

Procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 20

(1) Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să posede permis de conducere corespunzător și să aibă vârsta minimă de 18 ani împliniți, cu excepția celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A1 și B1, care trebuie să aibă vârsta minimă de 16 ani împliniți.

(2) Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, mașini și utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile prevăzute în regulament.

(3) Conducătorii de tramvaie sau vehicule care efectuează transport public de persoane, precum și cei care conduc autovehicule cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depășite ori care transportă produse sau substanțe periculoase trebuie să aibă vârsta minimă de 21 de ani împliniți.

(4) Condițiile de obținere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament.

Articolul 21

(1) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie trebuie să aibă cunoștințele și îndemânarea necesare conducerii și să fie apți din punct de vedere medical și psihologic.

(2) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificați periodic din punct de vedere medical și psihologic, în condițiile stabilite prin reglementările în vigoare.

Articolul 22

(1) Examinarea medicală și psihologică se realizează în scopul certificării stării de sănătate, a calităților fizice și a aptitudinilor necesare unui conducător de autovehicul sau tramvai.

(2) Afecțiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie se stabilesc de către Ministerul Sănătății Publice și se aprobă prin ordin al ministrului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Examinarea medicală și psihologică se realizează în vederea: a) aprobării prezentării la examen pentru obținerea permisului de conducere; ... b) obținerii certificatului de atestare profesională pentru conducătorii de autovehicule și tramvaie; ... c) verificării periodice, conform reglementărilor în vigoare. ...

(4) Examinarea medicală se realizează în instituții medicale autorizate, cu obligația luării în evidență a solicitantului sau a conducătorului de autovehicul sau tramvai de către medicul de familie, iar verificarea psihologică se realizează în laboratoare de specialitate autorizate din cadrul instituțiilor abilitate. Lista instituțiilor medicale și a laboratoarelor de specialitate autorizate se stabilește prin ordin comun al ministrului sănătății publice și al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Medicul de familie, atunci când constată că o persoană din evidența sa, care posedă permis de conducere, prezintă afecțiuni medicale prevăzute în ordinul ministrului sănătății publice emis conform alin. (2) , va solicita examenul de specialitate necesar, iar în cazul în care s-a stabilit că persoana este declarată inaptă medical sau psihologic pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta imediat poliției rutiere pe raza căreia medicul își desfășoară activitatea.

(6) Verificarea medicală și psihologică se efectuează în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății publice și al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) Permisul de conducere al persoanei care este declarată inaptă medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de către poliția rutieră și poate fi redobândit numai după încetarea motivului pentru care s-a luat această măsură.

(8) Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de instituțiile medico-legale, la solicitarea și pe cheltuiala părților interesate.

Articolul 23

(1) Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulație.

(2) Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, în condițiile stabilite prin regulament, și persoanele care urmează un curs de pregătire practică, în vederea obținerii permisului de conducere, numai în prezența și sub supravegherea directă a unui instructor auto atestat în acest sens, precum și a examinatorului din cadrul autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevăzute de lege.

(3) Pe parcursul activității de pregătire practică sau de examinare în vederea obținerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, după caz, examinatorul împreună cu persoana pe care o supraveghează sau o examinează răspund pentru încălcarea de către aceasta a regulilor de circulație sau, după caz, pentru pagubele produse terților ca urmare a producerii unui accident de circulație.

(4) Persoanele care solicită prezentarea la examen pentru obținerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia trebuie să îndeplinească, potrivit legii, condițiile de vârstă, să fie apte din punct de vedere medical și psihologic și să facă dovada pregătirii teoretice și practice prin cursuri organizate de unități autorizate, potrivit legii.

(5) Pregătirea teoretică și practică a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere se efectuează de către profesori de legislație rutieră și instructori auto atestați de autoritatea competentă, conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, al ministrului educației și cercetării și al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Pot fi atestați ca profesori de legislație sau instructori auto pentru pregătirea practică, fără școlarizare și susținerea examenului de atestare, polițiștii rutieri cu grad de ofițer cărora le-au încetat raporturile de serviciu și care și-au desfășurat activitatea neîntrerupt în ultimii 10 ani în structurile poliției rutiere.

(7) Polițiștii rutieri care nu au grad de ofițer pot fi atestați ca instructori auto pentru pregătirea practică, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (6) .

(8) Programa de învățământ pe baza căreia se organizează cursuri de pregătire, precum și metodologia de organizare și desfășurare a cursurilor în vederea obținerii permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al ministrului educației și cercetării, al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Categoriile sau subcategoriile de vehicule pentru care este necesară obținerea permisului de conducere, precum și condițiile concrete de obținere a acestuia se stabilesc prin regulament.

(10) Procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere se stabilește prin ordin al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 24

(1) Examinarea pentru obținerea permisului de conducere și eliberarea acestuia se realizează de către autoritatea competentă unde solicitanții își au domiciliul sau reședința.

(2) Forma și conținutul permisului de conducere se stabilesc în conformitate cu convențiile internaționale în domeniu la care România este parte, prin ordin al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În localitățile în care autoritatea competentă autorizează desfășurarea cursurilor de pregătire și susținerea examenului pentru obținerea permisului de conducere, acestea se pot organiza, la cerere, și în limba minorității naționale respective.

(4) În cazul cetățenilor străini care își stabilesc domiciliul sau reședința în România, examinarea la proba teoretică pentru obținerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere, într-o limbă de circulație internațională.

(5) Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberării. La schimbarea de către titular a domiciliului sau a numelui, în cazul pierderii, furtului ori al deteriorării, precum și la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimbă fără susținerea unui nou examen, în condițiile stabilite prin regulament.

(6) Nu are dreptul să se prezinte la examen pentru obținerea permisului de conducere persoana care a fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie sau de furt al unui autovehicul, cu excepția cazurilor când a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 116 alin. (1) .