Prelungirea ordinului de protecție după expirare

Expirarea unui ordin de protecție nu înseamnă că riscul a dispărut. Înseamnă doar că se apropie sfârșitul perioadei stabilite în hotărâre. De aceea, dosarul următor trebuie pregătit înainte de acea dată, fără a presupune că vechiul ordin se prelungește automat.

„Prelungire” în limbaj curent, ordin nou în sens juridic

Expresia „prelungirea ordinului de protecție” este utilă pentru a descrie nevoia practică a victimei. Mecanismul prevăzut de lege este însă solicitarea unui nou ordin de protecție. Art. 48 din Legea nr. 217/2003 permite persoanei protejate, precum și persoanelor și instituțiilor autorizate, să ceară un nou ordin la expirarea măsurilor, dacă există indicii că, fără protecție, viața, integritatea fizică ori psihică sau libertatea ar fi puse în pericol.

Aceeași logică există în art. 24 din Legea nr. 26/2024 pentru actele de violență săvârșite de o persoană care nu intră în sfera violenței domestice. Temeiul aplicabil depinde de relația dintre victimă și agresor.

Durata actuală: 12 luni și, în anumite situații, 24 de luni

Durata maximă nu mai este de 6 luni. Primul ordin poate fi emis pentru cel mult 12 luni. În urma Legii nr. 36/2026, dacă împotriva agresorului a existat un ordin care a expirat prin ajungerea la termen, măsurile dintr-un ordin emis în interval de 5 ani de la expirarea celui anterior pot dura până la 24 de luni. Judecătorul stabilește durata concretă; maximul legal nu se acordă automat.

Regula se aplică atât în materia violenței domestice, cât și în procedura generală a ordinului de protecție. Pentru ordinul ulterior, instanța analizează din nou pericolul actual și probele. Nu este suficientă simpla existență a hotărârii vechi.

Când trebuie începută pregătirea

Legea nr. 36/2026 obligă autoritățile administrației publice locale să contacteze victima cu cel puțin 14 zile înainte de expirare și să o informeze despre posibilitatea solicitării în continuare a protecției. Acesta este un termen de informare pentru autoritate, nu un termen de decădere pentru victimă și nici o garanție că cineva va redacta cererea în locul ei.

Recomand să verifici din timp data exactă a expirării și să pregătești probele, cererea și strategia procedurală. Textul legii formulează dreptul de a solicita un nou ordin „la expirarea” măsurilor. Momentul depunerii trebuie ales în raport cu situația concretă și practica instanței; nu prezint drept regulă universală o depunere cu două sau trei săptămâni înainte și nu promit că simpla înregistrare va continua automat vechiul ordin.

Nu există o prelungire automată a ordinului judecătoresc

Faptul că pregătești sau depui o nouă cerere nu prelungește, prin el însuși, ordinul judecătoresc ajuns la termen. Regula de prelungire de drept până la soluționarea în primă instanță privește ordinul de protecție provizoriu emis de polițist, atunci când acesta este confirmat și înaintat instanței, nu ordinul judecătoresc care expiră după 12 sau 24 de luni.

Dacă înainte ori după expirare apare un risc iminent, apelează 112. Polițistul poate emite un ordin provizoriu pentru 5 zile, adică 120 de ore, dacă evaluarea riscului îndeplinește condițiile legii. Procurorul îl verifică; nu judecătorul de gardă îl emite „în 24 de ore”.

Ce trebuie dovedit pentru noul ordin

Instanța verifică dacă, în lipsa măsurilor, există indicii că viața, integritatea fizică ori psihică sau libertatea victimei ar fi puse în pericol. Dosarul trebuie să arate riscul actual, nu doar să repete mecanic primul litigiu.

Pot fi relevante, după caz:

• încălcările ordinului în vigoare și sesizările făcute poliției;
• mesaje, apeluri, urmărire, supraveghere ori contact prin terțe persoane;
• amenințări referitoare la momentul expirării;
• încercări de a afla noua adresă, programul de lucru sau școala copilului;
• acte medicale, evaluări de risc și înscrisuri de la serviciile sociale;
• existența unui dosar penal și actele procedurale care confirmă fapte relevante;
• împrejurări care arată că respectarea ordinului a fost numai efectul constrângerii juridice, iar pericolul de fond persistă.

Respectarea ordinului anterior nu dovedește singură nici dispariția, nici persistența riscului. Ea este o împrejurare analizată împreună cu toate celelalte probe. Nu construiesc cererea pe prezumția că instanța va considera automat că agresorul rămâne periculos.

Ce faci dacă ordinul a fost încălcat

Încălcarea oricărei măsuri dispuse prin ordinul de protecție sau ordinul provizoriu constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Dacă există o încălcare, sesizează imediat poliția și păstrează probele. Nu amâna raportarea doar pentru a „strânge” mai multe incidente pentru viitorul dosar.

În cazul unei noi infracțiuni de încălcare săvârșite de o persoană condamnată anterior pentru aceeași faptă, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate, potrivit modificărilor introduse prin Legea nr. 232/2025.

Cine poate cere noul ordin

Persoana protejată sau reprezentantul ei legal poate formula cererea. În condițiile legii, cererea poate fi introdusă în numele victimei și de procuror ori de reprezentantul autorității sau structurii locale competente în protecția victimelor. În materia violenței domestice, sunt aplicabile și regulile speciale privind furnizorii de servicii sociale acreditați, cu acordul victimei.

Cererea se judecă de urgență, cu participarea obligatorie a procurorului și cu asistență juridică obligatorie pentru ambele părți. Soluționarea nu poate depăși 72 de ore de la depunere. Competența aparține judecătoriei de la domiciliul ori reședința victimei sau de la locul săvârșirii actului de violență.

Dacă există copii sau alte dosare în paralel

Un ordin nou poate continua măsurile de siguranță, dar nu înlocuiește soluțiile necesare în dosarul de familie, penal sau locativ. Dacă există copii, trebuie verificat separat dacă sunt necesare măsuri privind reședința minorului, relațiile personale, autoritatea părintească ori întreținerea. Dacă există plângere penală, actele din dosarul penal pot fi utile, dar cele două proceduri rămân distincte.

Greșeli pe care le evit în pregătirea cererii

• Nu numesc procedura o simplă formalitate. Instanța face o nouă evaluare a pericolului.
• Nu folosesc doar hotărârea veche. Actualizez cronologia și probele.
• Nu confund notificarea cu 14 zile cu un termen procedural al victimei.
• Nu presupun că cererea nouă ține vechiul ordin în vigoare.
• Nu promit durata maximă. Judecătorul individualizează măsurile și durata.

Cum te pot ajuta înainte de expirare

În consultație verific hotărârea existentă, data exactă a expirării, incidentele din perioada ordinului și probele actuale. Îți spun ce temei legal se aplică, ce măsuri pot fi cerute și dacă trebuie coordonată și o altă procedură. Scopul este să reducem riscul unei perioade fără protecție, fără a crea falsa impresie că legea oferă o prelungire automată.