1. COMUNICAT din 20 martie 2026 privind actele de cercetare penală efectuate de lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în echipă mixtă cu lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie
Dosar în care s-a formulat sesizarea: 3526/110/2024/a1 Nr. de înregistrare a sesizării: 569/1/2026 Data înregistrării sesizării: 20.03.2026 Conţinutul sesizării: Dacă în lumina Deciziei nr. 8 din 16 iunie 2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 850 din 16 septembrie 2025, efectuarea, prin delegare, de acte de cercetare penală de lucrători de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în echipă mixtă cu lucrători de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, în cauze în care aceştia din urmă nu au competenţă specială conform art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 120/2005, conduce la nulitatea absolută a actelor de cercetare penală, iar în caz afirmativ dacă această nulitate este parţială sau totală?
Nu este vorba despre un act normativ propriu-zis, ci despre un comunicat privind o sesizare pentru interpretarea unei decizii ÎCCJ nr. 8/2025. Sesizarea vizează clarificarea regimului juridic al nulității actelor de cercetare penală efectuate prin delegare în echipă mixtă DNA-DGA. Se pune în discuție aplicabilitatea prevederilor art. 1 alin. (2) din OUG nr. 120/2005 referitoare la competența specială a DGA.
Procurorii DNA și DGA, lucrătorii de poliție judiciară din ambele structuri, precum și apărătorii în cauzele penale de corupție. Sunt vizate și instanțele care judecă astfel de cauze, având în vedere potențiala nulitate absolută a probatoriului administrat.
În funcție de răspunsul la sesizare, s-ar putea clarifica dacă actele de cercetare efectuate în echipă mixtă DNA-DGA sunt nule absolut când DGA nu are competență specială. Dacă se confirmă nulitatea, aceasta ar putea afecta cauzele în derulare și ar impune revizuirea procedurii de colaborare între cele două structuri. Impactul ar putea fi retroactiv, afectând dosare finalizate anterior.
Textul integral al comunicatului este necesar pentru identificarea preciziei termenelor procedurale și consecințelor juridice specifice. Riscul major constă în posibila nulitate absolută a probatoriului administrat în cauzele vizate, cu impact asupra soluțiilor penale definitive.
Apărătorii trebuie să monitorizeze evoluția acestei sesizări și să analizeze dosarele în care s-au efectuat acte de cercetare în echipă mixtă DNA-DGA. Este esențială verificarea competenței speciale DGA în fiecare cauză și evaluarea posibilelor excepții de nulitate. Urmărirea publicării răspunsului oficial la sesizare devine prioritară pentru strategia proceduală.
