Angajatorul a intrat în insolvență: cum îți recuperezi salariile

Când salariile întârzie, iar compania anunță că are probleme financiare, primul lucru important este să separi zvonul de situația juridică reală. O firmă nu este „în insolvență” doar pentru că nu mai plătește: procedura trebuie să fie deschisă prin hotărârea tribunalului. De la acel moment se aplică reguli speciale, iar traseul diferă pentru drepturile născute înainte și după deschiderea procedurii. Îți explic mai jos ce verific, ce documente contează și cum se leagă tabelul de creanțe de Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Primul pas: verifică hotărârea și practicianul desemnat

Caută societatea după denumire și CUI în Buletinul Procedurilor de Insolvență și verifică dosarul de pe portalul instanțelor. Hotărârea de deschidere arată data procedurii, termenele stabilite de judecătorul-sindic și practicianul desemnat. În perioada de observație poate fi numit un administrator judiciar; lichidatorul judiciar intervine în faliment. Dreptul administratorilor societății de a conduce activitatea nu este ridicat automat în orice dosar.

Trimite practicianului, în scris, situația sumelor pe care le consideri datorate și documentele justificative. Păstrează dovada transmiterii. Chiar dacă legea oferă salariaților o protecție specială, o diferență între contabilitatea firmei și realitatea ta trebuie identificată înainte să expire termenele procedurale.

Salariile anterioare și ulterioare deschiderii procedurii nu urmează același traseu

Pentru creanțele salariale născute înainte de deschiderea insolvenței, art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 stabilește o excepție importantă: ele sunt înregistrate de administratorul judiciar, din oficiu, potrivit evidențelor contabile ale angajatorului. Așadar, nu este corect să spunem că fiecare salariat pierde automat creanța dacă nu depune personal o declarație într-un termen universal de 45 de zile.

Protecția nu justifică însă pasivitatea. Verifică tabelul preliminar publicat în BPI: suma, natura salarială și rangul trebuie să fie corecte. Dacă dreptul lipsește, este diminuat sau încadrat greșit, contestația la tabel se depune, în regula actuală, în 7 zile de la publicarea tabelului preliminar în BPI. Pentru bonusuri, ore suplimentare, plăți compensatorii ori alte drepturi care nu apar în contabilitate, actele și cronologia trebuie analizate imediat.

Creanțele salariale născute după deschiderea procedurii sunt creanțe curente. Potrivit art. 102 alin. (6), ele se plătesc conform documentelor din care rezultă și nu se înscriu în tabelul inițial. Dacă rămân neachitate, se formulează cererea de plată și se folosesc remediile procedurii; dacă ulterior se deschide falimentul, pot deveni relevante regulile tabelului suplimentar. Nu amestec cele două categorii, pentru că o cerere corectă depinde de data la care s-a născut fiecare drept.

Ce documente îți cer înainte să calculez creanța

• contractul individual de muncă și actele adiționale;
• extrasul din REGES-ONLINE, adeverințe și decizii primite de la angajator;
• state sau fluturași de salariu, extrase bancare și pontaje;
• documente privind concediul neefectuat, orele suplimentare, bonusurile ori plățile compensatorii;
• corespondența cu angajatorul și notificările trimise practicianului în insolvență;
• hotărârea de deschidere, notificarea din BPI și tabelul preliminar, când este deja publicat.

Dacă ai prestat muncă fără contract scris ori cu o situație diferită de cea declarată, problema trebuie tratată simultan în dreptul muncii și în insolvență. Nu există regula că trebuie întotdeauna să obții mai întâi o hotărâre definitivă și abia apoi să te adresezi practicianului. Contează ce drept ceri, ce dovezi ai și în ce etapă se află dosarul. Mesajele, plățile, pontajele, accesul la locul de muncă și declarațiile persoanelor care cunosc situația pot fi relevante, dar strategia trebuie stabilită înainte de expirarea termenelor din BPI.

Ce prioritate au creanțele salariale în faliment

Creanțele salariale beneficiază de un rang favorabil, dar formularea „salariații sunt plătiți imediat după cheltuielile de procedură” este inexactă. În distribuirea generală prevăzută de art. 161 din Legea nr. 85/2014, cheltuielile procedurii sunt pe primul rang, finanțările acordate în condițiile legii pe al doilea, iar creanțele izvorâte din raporturi de muncă pe al treilea. Pentru sumele obținute din bunuri grevate de garanții există ordinea distinctă a art. 159.

Rangul nu garantează recuperarea integrală. Dacă averea debitorului nu produce sume suficiente, salariatul poate primi doar o parte sau chiar nimic din distribuiri. De aceea verific separat accesul la Fondul de garantare și nu promit un rezultat doar pentru că dreptul salarial are prioritate.

Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

Fondul nu este FNGCIMM și nu este administrat de această instituție. Denumirea corectă este Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, iar stabilirea și plata se fac prin agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, potrivit Legii nr. 200/2006 și normelor sale.

În regimul obișnuit, fondul poate acoperi, în limitele legii, salarii restante, compensația pentru concediul de odihnă neefectuat pentru maximum un an de muncă, plăți compensatorii prevăzute în contract la încetarea raportului de muncă, anumite compensații pentru accidente de muncă sau boli profesionale și indemnizațiile datorate pe durata reducerii ori întreruperii temporare a activității. Nu orice pretenție bănească și nu orice daună solicitată angajatorului intră în acest mecanism.

Plafonul general este de 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, raportat la salariul mediu comunicat de Institutul Național de Statistică în luna deschiderii procedurii, iar drepturile din categoriile relevante privesc, în regula generală, o perioadă de 5 luni consecutive. Legea conține din 2026 excepții pentru anumiți operatori economici stabiliți ca fiind de interes strategic și include, în condițiile sale, și concordatul preventiv. Aceste excepții nu trebuie aplicate automat oricărei firme.

Cererea poate fi făcută de administratorul sau lichidatorul angajatorului ori, după caz, de administratorul concordatar. Salariatul și organizația care îi reprezintă interesele pot cere direct plata agenției teritoriale, dar trebuie mai întâi să notifice în scris practicianul competent și să atașeze copia notificării. Dosarul se construiește după Legea nr. 200/2006 și normele metodologice; nu există în lege termenul universal de 90 de zile de la deschiderea insolvenței prezentat uneori în materiale online.

Dacă firma nu are bunuri, răspunde automat administratorul?

Nu. Răspunderea persoanelor care au contribuit la insolvență, reglementată de art. 169 din Legea nr. 85/2014, este o acțiune specială a procedurii. Ea presupune una dintre faptele prevăzute de lege, legătura cu starea de insolvență și probe concrete. Faptul că salariile au rămas neplătite ori că societatea nu mai are active nu transferă automat datoria în patrimoniul administratorului sau asociatului.

Acțiunea este introdusă, de regulă, de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, iar legea permite comitetului creditorilor ori creditorului desemnat să o promoveze în anumite situații. Ca salariat poți transmite practicianului documentele privind bunuri ascunse, contabilitate fictivă, folosirea activelor în interes personal sau continuarea vădit prejudiciabilă a activității, dar nu confund această cale cu o acțiune personală simplă pentru salariul restant.

Greșeli care îți pot reduce șansa de recuperare

• Te bazezi doar pe promisiuni. Verifică BPI, dosarul și practicianul desemnat.
• Presupui că înregistrarea din oficiu înseamnă că suma este sigur corectă. Compară evidențele tale cu tabelul preliminar.
• Folosești același demers pentru toate lunile restante. Separă drepturile anterioare de cele născute după deschiderea procedurii.
• Confunzi fondul cu FNGCIMM sau cu distribuirea din faliment. Sunt mecanisme diferite, cu instituții, plafoane și documente proprii.
• Calculezi doar salariul de bază. Verifică distinct concediul neefectuat, orele suplimentare, bonusurile și plățile compensatorii, fără a presupune că toate sunt acoperite de fond.
• Ratezi publicarea tabelului. Termenul de contestație este scurt și curge de la publicarea în BPI.

Într-un astfel de dosar, eu verific hotărârea de deschidere, tabelul, data fiecărui drept și documentele salariale înainte să recomand o cerere. Nu pot promite recuperarea integrală, dar pot evita ca o creanță valabilă să fie pierdută printr-o încadrare sau un termen greșit. Dacă ai salarii neplătite și angajatorul este în insolvență, îmi poți trimite actele pentru o consultație; îți spun concret ce trebuie notificat, contestat sau solicitat agenției teritoriale.